HU RO EN
Rezervatia naturala de la Racos!

Rezervatia naturala de la Racos!

Racos se afla la o distanta de 70 km de la Odorheiu Secuiesc, in stramtoarea Racos. Si-a primit numele dupa paraul "Soskut", care mai inainte era numit paraul Racos. Localitatea a fost candva centrul unei prospere industrii miniere de exploatare a bazaltului.

Coloanele negre de bazalt situate la marginea orasului Racos, lacul nascut din precipitatii , aflat in locul lavei acumulate din conul vulcanic, conul de zgura de un rosu aprins aflat in craterul vulcanic si imprejurimile, toate fac parte din o rezervatie naturala.

In cimitirul de acolo lemnul la picioare sculptat dovedeste un obicei local, special de inmormantare. Merita sa acordati o atentie deosebita castelului Sukosd-Bethlen, construit in anul 1625, care ne calauzeste in trecutul glorios.

Inainte de a lua in considerare valorile istorice ale localitatii, sa ne plimbam in jurul vulcanului de bazalt numit Hegyes (Hegies), care se ridica deasupra satului, intinzandu-se pe malul din partea dreapta a raului.

Ne deplasam in sus pe un drum sinuos, lasam in urma cladirile miniere sumbre ale minei de suprafata parasite si ajungem la coloanele de bazalt, exploatate de utilaje pentru cariere, declarate a fi o rezervatie naturala. Pe sectiunea Racos a Muntilor Persani, conurile de bazalt alcaline, care tasnesc la suprafata, au 1,2 si 0,6 milioane de ani. Pe peretele de bazalt, aflat pe panta sudica a vulcanului Hegies, drumul sinuos al lavei lichide, care se preseaza la suprafata, poate fi observat chiar si de cei necunoscatori. Langa lava solidificata intr-o forma circulara, se pot observa coloanele gri de bazalt groase, pentagonale, inalte de cativa metri. Acestea tin norii gri si cerul deasupra localitatii Racos, ca ei sa nu se prabuseasca pe noi.

Deplasandu-ne in directia nord-estica de la coloanele de bazalt, exploatate ca blocuri pentru pavaj, abia la cateva sute de metri avem parte de o priveliste minunata. Un lac in forma de semicerc, Lacul Fenyos straluceste in locul lavei exploatate din conul vulcanic. Lacul Fenyos difera de Lacul Sfanta Ana astfel incat aici lava a fost indepartata din crater manual si nu de o explozie. Dar si acest lac tanar, „vulcanic" isi datoreaza existenta ploilor. Pe peretele craterului, care se inalta deasupra reflexiei lacului curat, albastru stralucitor, sunt vizibile in mod clar straturile de zgura bazaltice regasite in aproape toate nuantele, de la alb la negru. Aceste straturi au fost disectate frumos de vant, s-au stropit din lava care are un continut ridicat de gaz si s-au depus pe pantele vulcanului. Pe solul sarac format pe suprafata marii sumbre de pietre, vegetatia s-a agatat deja, specimenele uscate ale zburatoarei cu flori rosii stralucitoare asemanator trandafirului, cu frunzele in forma de sulita, sunt smulse de vantul de toamna.

Dupa o scurta plimbare ajungem la dealul rosu, numit Hegies (612 m), la „poarta Iadului", unde este un panou pe care scrie : „Tu, cel care intri, renunta la orice speranta". Plimbandu-ne pe marginea curtii adanci care inconjoara circular imensul con de zgura, de culoare rosu aprins, avem parte de o priveliste rara si ne reamintim de eruptia vulcanica bazaltica. Astazi, Hegies-ul nu mai pufaie , dar straturile de zgura stralucind in splendoarea lor in toate nuantele culorii rosii, aflate pe partea centrala a vulcanului, ne reamintesc de forta naturii.

Intre straturile de zgura de granulometrie diferita, ochii de specialist descopera formele diferite de bombe vulcanice, care au cazut suierand in timpul eruptiei. Avand coji fisurate, printre ele se enumara „bomba de paine", „bomba de bobina" cu forma ovala alungita, si „bomba de sfoara sau de banda", care se produc cand firicele fierbinti de lava zboara afara din con si fac o miscare rotativa in aer. In locul cantitatii mari de zgura, care candva a fost exploatata ca un material pentru izolatie termica si acustica, se afla un spatiu asemanator unui canion. Marginile exterioare ale peretilor de zgura s-au imbracat in ocru si negru. Ploaia si vantul au sculptat forme bizare in peretii craterului. Incarcati cu mai multe "bombe de paine" iesim prin „poarta Iadului", inlacrimati ne luam ramas bun si promitem ca vom reveni.

Sub noi se afla cimitirul din Racos, impanzit cu stalpi funerari de lemn sculptat, in forma de „bila". Aceste „lemne la picioare, sculptate" cu capatul fiecaruia in forma de bila sau lalea, subtiri, pictate, avand inaltimea unui om, sunt interesante. Fiecare semn este infipt „la capatul estic al mormantului, adica la picioarele mortului" scrie Kos Karoly. Elementele stalpilor funerari de lemn sculptat sunt deseori pictate in urmatoarele culori: rosu, alb, verde, maro sau negru. „Bila" decedatilor batrani este pictata in negru, a oamenilor de varsta medie este alb-negru sau maro-negru, iar pentru cei decedati inca de tineri, infig la picioare stalpi funerari de lemn sculptat de culoare rosie . (Pe baza descrierii lui Janosi Csaba)

Castelul impresionant Sukosd-Bethlen
se inalta sfidand timpul, in partea satului numit Felszeg, care a fost candva proprietatea contelui Bethlen Istvan. Mai tarziu contele Bethlen Gabor l-a daruit contelui Sukosd pentru serviciile lui militare. Cladirea a fost construita in anul 1625, in stil ardelean renascentist, saloanele, resedintele, bucatariile, depozitele au fost in bastioanele acestuia. In mijloc se afla o curte patrulatera, iar castelul a fost inconjurat cu ziduri.
In timpul revolutiei de la 1848 cea mai mare parte a cladirii a ars, dupa 1873 castelul a apartinut lui Teleki Samuel, dar cu timpul starea cladirii s-a deteriorat in mod constant. In anii 90 au inceput renovarile, dar mai este mult de munca pana va fi restaurat complet.

Ruta sugerata: Odorheiu Secuiesc - Feliceni - Martinis - Gara Rupea - Racos aprox. 70 km

Vizitati si dumneavoastra minunile localitatii Racos!

Rezervatia naturala de la Racos!
Rezervatia naturala de la Racos!
Cuvinte cheie:   

Rezervatia naturala, Racos, vulcanului de bazalt, Hegyes (Hegies), coloanele de bazalt, Lacul Fenyos, dealul rosu, cimitirul din Racos, oferte de programe, atractii turistice, sejur